Comuna Glavile dateaza istoric din 1751. Cea mai veche mentiune cu caracter oficial am aflat-o sub forma de "Glavi" in timpul ocuparii Olteniei de Austrieci (1718-1738) cand satul Glavi figureaza printre alte asezari de atunci ca : Dragasani, Ionesti, Nemoi, apartinand judetului nostru mult mai mare in acea vreme. In "Registrul localitatilor din Oltenia" a lui Friederich Schwartz din 1723 este de asemenea intre alte sate ale judetului Valcea: Amarasti-Glavi, Izvorani, Scundu, (arhivele Olteniei). Resedinta satului trebuie sa fi fost in catunul Gorgotestii de astazi spre a fi aproape si de Glavenii de peste deal, reiesind din documentele vremii, a fi aproape de paraul Pesceana.
Dupa aceasta relatare oficiala inseamna ca satul ajunsese la acea vreme sa aiba o existenta bine reliefata cu un numar suficient de locuitori si era astfel cunoscut in imprejurimi. Un document din anul 1751-deschis "Ocalnica mosiei Izvoranca" pomeneste de hotarul Glavile, referindu-se la un hrisov al lui Mircea Ciobanul (domn al Tarii Romanesti) in doua randuri 1546-1647 si 1558-1559 dar se stie daca numele este scris din cartea aceea care nu mai exista ori este propriu al Ocalnicei, la aparitia careia denumirea satului ne este deja cunoscuta de la 1546-1547.
Pentru reintregirea neamului si apararea granitelor si-au adus aportul si satenii glaveni. In razboiul pentru independenta de la1877 au cazut la datorie patru sateni si au fostmai multi raniti. In primul razboi mondial 1916-1918, glavenii au participat in numar mare, pe monumentele ridicate in centrul satelor Glavile si Olteanca fiind inscrisi 101 eroi care au cazut in lupta, iar altii s-au inapoiat la casele lor cu infirmitati care i-au afectat pana la sfarsitul zilelor.Al doilea razboi mondial 1941-1945, a adus multe suferinte glavenilor. Au cazut pe campul de lupta un numar de 50 soldati din satul Glavile si 48 din satul Olteanca in cinstea carora au fost ridicate monumente in apropierea bisericilor din satele respective. In perioada dintre cele doua razboaie mondiale, viata politica a comunei a fost disputata de Partidul National Liberal dar s-a simtit si prezenta legionarilor.
