Print

Structura geologica 

Zona ce constituie suprafata comunei Glavile impreuna cu suprafetele tuturor localitatilor din jur, din punct de vedere geologic face parte din tinutul Podisului Getic.

Dealurile au luat nastere pe fundul unei mari in care depunerile sedimentare duse de raurile montane au format straturi orizontale sau usor aplecate - la suprafata fiind alcatuite din roci moi, cuaternare. In unele puncte ca "La crucea lui Vijulie" sau "La Rapa" au avut loc alunecari de teren de tip surpare, ca urmare a alternantei rocilor: la baza - argile, marne, iar catre suprafata pachete de strate cu o rezistenta ceva mai mare, care in momentul antrenarii in deplasare au cedat prin rupere (surpare), fiind subminat in lateral versantul dealului. Aceste alunecari au imprimat reliefului un aspect dezordonat. Cauza acestor surpari a fost determinata de despaduririle masive si de eroziunea torentiala.

 

Relieful

Prin sezarea geografica si structura geologica specifica zonei, comuna Glavile are un relief deluros. Dupa altitudine si alte particularitati, relieful comunei se poate imparti in doua mari zone si anume: partea de nord - deluroasa si partea de sud relief de lunca. Culmile domoale si paralele ale dealurilor sunt in general orientate pe directia N - S, fiind despartite de afluentii paraului Pesceana ce traverseaza comuna Glavile. Spre miazanoapte, altitndinea maxima a dealurilor nu depaseste 400 m fata de nivelul marii, iar spre sud, la hotar cu comuna Amarasti, altitudinea lor scade la 150 m. Luncile dintre dealuri ocupa suprafete mici, sunt inguste si nu depasesc 800 m latime.

Dealurile au luat nastere pe fundul unei mari in care depunerile sedimentare duse de rauri montane au format straturi orizontale sau usr aplecate - la suprafata fiind alcatuite din roci moi cuaternare.

 

Principalele dealuri in comuna

Dealul Verzii aflat in partea de rasarit a paraului Pesceana, dublat incepand de la „Rapa Nalta" de dealul Aninosii si dealul Oltencii. Din ele se desprind ca niste piscuri si dealuri secundare legate prin platouri incantatoare cum ar fi: Dealul Bisericii coborand pana in matca rauluiPesceana deasupra catunului Batarasti. Isi trage numele de la biserica ce a existat pe el.

La „Rapa Nalta" formata prin surparea pantei vestice a dealului Verzii, un platou, ca o cupola, lasa spre rasarit Malul Verzii de care se desparte obarsia Vaii Aninoasa, dupa care se despart Aninoasa si Piscul  Scaunelor legate printr-un platou de pe inaltimea caruia se vede la rasarit, peste dealuri, Lunca Oltului. Intre dealul Aninosii si Piscul Scaunelor, care coboara spre sud s-a format valea Scaunelor, pe care se afla catunul cu acelasi nume. Urmeaza Piscul lat cuprins intre culmea dealului Aninoasa, Padurea Turculestilor, un pisc scurt, lasat spre valea Pescenii - padurea mai exista, fiind defrisata.

In dreapta paraului Pesceana, din dealurile Oltencii se desprind, lasandu-se spre valea Pescenii culmea dealului Romaneasca, dealul Gradistea, cu nume semnificativ, poate a unei intarituri necunoscute, dealul Cirisoii Mari, dealul Cirisoii Mici, dealul Gorgotesti, Croitoresti si dealul Branistei. Din dealurile Oltencii spre valea Oltencii se desprind dealurile Marinesti, Robita, Galculesti, Vacareata, Sinculesti, Baicani si Brabiori fata.

In centru comunei, deasupra catunului  Gorgotesti, spre vest, pe dealul Oltencii, se afla piscul Gorgota cu 410 altitudine, o inaltime care a jucat un rol insemnat in viata trecuta a satului.

 

Reteaua hidrografica

Dupa regimul climatic, relief si alti factori fizico - geografici comuna Glavile dispune de o retea hidrografica buna. Aceasta are o densitate medie de 0,40 kg/km2 si este drenata de paraul Pesceana (ce este afluent) si se varsa in Olt la Momotesti Dragasani.

Pesceana izvoraste de pe teritoriul comunei Pesceana din punctul "Rapa Caramizii", are o lungime de 29 km, din care pe teritoriul comunei Glavile are o lungime de 7 km. cursul sau, ca si al celorlalte ape din zona, are o orientare initiala de la nord la sud. Se alimenteaza in cea mai mare parte din apele pluviale si are un debit ce oscileaza de la anotimp la anotimp, de la o luna la alta si chiar de la zi la zi. De asemenea, debitul sau oscileaza mult si dupa cantitatea de precipitatii ce cade intr-o zi sau intr-o anumita perioada a anului. Fluctuatiile cele mai mari de debit le are insa an timpul ploilor torentiale ce cad vara.

Desi are un debit ce variaza deseori pana la secarea completa, apele sale nu ies din albie. De pe cele doua versante deluroase din dreapta si din stanga are afluenti cu vai mici si hiroage pe care se scurge putina apa in albia sa, permanent sau partial. Acesti afluenti sunt Cirisoaia Mare si Cirisoaia Mica.

Pesceana formeaza o retea hidrografica dezvoltata intr-o zona cu scurgere periodica.

Satul Olteanca este traversat de paraul Olteanca care izvoraste din satul Cermegesti, si traverseaza satul de la nord la sud pe toata lungimea sa, varsandu-se in paraul Pesceana, pe teritoriul comunei Amarasti. In Olteanca se mai varsa paraiele: Voiculeasa, ce curge intre dealurile Otincelii si Voiculesei de la nord-vest la sud-est, Robita de la nord-est spre vest, Vacareata de la nord-est spre vest, Otinceaua de la nord-vest spre sud-est. Toate acestea isi culeg apele din numeroasele izvoare naturale ce tasnesc din pantele dealurilor.

Satul Aninoasa este traversat de la nord la sud pe toata lungimea sa de paraul Aninoasa, care izvoraste din punctul "Dealul Dragoiului" si se varsa in paraul Pesceana pe teritoriul comunei Amarasti.

Panza freatica ce alimenteaza aceasta retea hidrografica se afla la o adancime de peste 1,5 m, dar nivelul acestora variaza mult in teritoriu, in raport cu morfologia locului, expunerea versantilor, natura solului si multi alii factori. Astfel pe interfluviurile acestor ape sunt fantani cu apa la adancimea de 2 - 3 m, iar pe suprafetele structurale adancimea creste la peste 5 m. Aparitii la suprafata a panzei freatice sub forma de izvoare sunt frecvente la baza versantilor si se gasesc aproape peste tot. In buna parte acestea au fost amenajate ca cismele sau captate si dirijate pe conducte la locuintele satenilor. Dintre amenajarile acestor izvoare ca cismele mai importante, putem aminti: cismeaua de la Turculesti in satul Glavile, sau cea de la Batarasti, in centrul satului Aninoasa, "La magazin" .

Importanta economica a retelei hidrografice in comuna consta in faptul ca alimenteaza in conditii bune locuitorii sai cu apa potabila de care au nevoie in gospodarie, adapatul animalelor, si irigatul gradinilor cu diverse culturi, vara cand este nevoie. In concluzie se poate spune ca reteaua hidrografica a comunei Glavile este bogata, ca satisface pe deplin nevoile actuale si de viitor ale satenilor.